Stând mai mult timp acasã, în aceastã perioadã m-am gândit sã scriu câte ceva despre știinţa vinului, pe înţelesul tuturor și rãscolind biblioteca personalã am gãsit o carte a profesorului meu de chimie organicã, Dr. Mircea Leonte, cu care am realizat primele cercetãri în industria vinului și cãruia îi mulţumesc, in memoriam.
În cartea sa “Vinul – aliment, tonic, medicament”, care deși are o copertã prietenoasã, dumnealui a descris în termeni știinţifici, modul de comportament al vinului în organismul uman și beneficiile pe care le aduce un consum moderat de vin, dar și influenţele negative pe care le poate determina un consum nesãbuit de vin, ce poate conduce la alcoolism. Am sã purced în aceastã cãlãtorie cu partea care mi-a plãcut cel mai mult și anume efectul tonic pe care îl poate avea consumul moderat de vin bun, asupra organismului.
Descrierea efectului tonic al vinului o voi relata mai întâi prin intermediul oamenilor importanţi ai diverselor vremuri, dupã cum urmeazã:
În cartea biblicã Ecleziastul apare întrebarea: “Ce ar fi viaţa dacã ar lipsi vinul? El a fost creat pentru buna dispoziţie a oamenilor.”
Poetul grec Alceu a declarat cã “vinul este adevãrul” utilizând binecunoscuta și una din cele mai utilizate replici ale tuturor timpurilor și anume: “In vino veritas”.
Platon a spus cã:” Vinul umple inima de curaj, iar acela care-l bea regulat și moderat, va fi întotdeauna plin de speranţe, de idei și sentimente creatoare, cãci el gonește frica și graţie virtuţilor sale, omul ramâne veșnic dispus, activ și creator”.
Baudelaire a decretat faptul cã “Cine bea vin, bea geniu”.
Edmondo de Amicis a descris vinul ca “dând surâs prieteniei și scânteie iubirii”.
Voltaire a descris foarte frumos aceastã licoare prin urmãtoarea frazã: “Vinul stimuleazã atât munca manualã, cât și pe cea intelectual-creatoare, dând vioiciune, optimism și veselie, celor care îl consumã”.
George Enescu a spus cã “Muzica și vinul sunt manifestarea cea mai directã și cea mai sincerã a sentimentelor”.
Binecunoscutul compozitor al lumii, Beethoven a declarat cã: “pentru mulţi compozitori și muzicieni – muzica, dragostea și vinul au fost aripi ale sufletului. Cel ce va înţelege iubirea, muzica și bãutura bunã, va fi izbãvit de mizeriile acestei lumi”.
Academicianul Valeriu D. Cotea, în cuvântul de investire în faţa Academiei Române a spus cã: – “din timpuri foarte strãvechi viţa și vinul au însoţit existenţa umanã. Alãturi de pâine și untdelemn, vinul face parte din triada sacrã a hranei și a riturilor fundamentale ale omenirii”.
În funcţie de calitatea vinului, de doza servitã, de rezistenţa particularã a organismului uman, depedentã la rândul ei, de: sex, vârsta, stare de sãnãtate și profesie, vinul poate avea efect euforizant, care produce stare de bunã dispoziţie, la care se adaugã efectul de tranchilizant și cel relaxant.
În condiţiile unui consum moderat de vinuri bune, se spune cã acestea predispun la veselie, exaltã imaginaţia, atenueazã amãrãciunea, stimuleazã conversaţia oamenilor de spirit, creazã o stare de bunã inţelegere, dã impresia de putere, de eliberare și de ieșire din cotidianul vieţii. Deci vinul este numai bun de consumat în momentul de faţã.
Consumul de vin, în cantitãţi mici, provoacã o ușoarã euforie și o stare de liniște, fiind considerat un mod de profilaxie mintalã. Acest lucru se datoreazã stimulentelor senzoriale ale vinului care sunt transmise pe cale nervoasã piramidalã la centrii afectivi ai encefalului. Astfel, se instaleazã indulgenţa, spiritul se deschide, înflorește, iar incertitudinea se risipește. Modest, dar eficace prin acţiunea sa asupra sistemului nervos central, mai ales când este vorba de șocuri emoţionale sau sechele ale unor maladii grave, vinul în cantitãţi mici, poate fi considerat un mod de a trece mai ușor peste acestea, fiind favorabil obţinerii unui echilibru psihologic.
De asemenea, multi oameni de culturã au considerat cã vinul reprezintã un factor de inspiraţie și în cantitãţi rezonabile, înaripeazã spiritul și ridicã creativitatea artisticã. El ne ajutã în gãsirea unor solutii la probleme neobișnuite sau grele, în condiţiile în care favorizeazã gândirea “out of the box”.
Cea mai importantã virtute a vinului este proprietatea sa de a induce relaxarea, fiind considerat un stimulent psihic.
Pe la începutul anilor 90, a fost declanșatã o campanie de propagandã cu scopul de a învinui vinul prin atribuirea tuturor efectelor nefaste ale alcoolului. Sub acoperirea luptei împotriva intoxicaţiei alcoolice, s-a acceptat cã vinul este dãunãtor pentru consumul uman. Acest lucru a favorizat ca individul mai puţin informat și mai puţin orientat, chemat de necesitatea de a-și potoli angoasele și de a-și calma incertitudinile, sã se orienteze cãtre noi surse puse la dispoziţie și anume: tutunul, drogurile și bãuturile alcoolice tari. Consumul acestor stimulente a condus însã la creșterea constantã a psihozelor și a delictelor sociale.
Consumul excesiv de alcool are efecte negative asupra organismului, datoritã faptului cã lobii frontali, care sunt implicaţi în evaluarea alegerilor și luarea deciziilor, devin din ce în ce mai mici, cu cât cantitatea de alcool ingeratã este mai mare. Astfel, se explicã de ce persoanele în stare de ebrietate își pierd controlul asupra emoţiilor sau puterea voinţei și se angajeazã în comportamente riscante.
Existã multe rezultate conexe care demostreazã cã amigdala este de asemenea suprimatã, aceasta fiind organul responsabil de percepţia pericolului și de aceea este încurajat comportamentul de a încerca o bãutura în plus, rãspunsul la fricã fiind amortizat și controlul asupra comportamentului slãbit. Bãutura poate închide și hipocampul care este organul responsabil de crearea și pãstrarea amintirilor, de aceea oamenii în stare de ebrietate nu își aduc aminte ceea ce au fãcut cu o zi înainte.
Cercetãrile profesorului Paul Schimmel de la Institutul de Cercetãri La Jolla din California au arãtat cã resverastrolul conţinut în vinul roșu activeazã o cale chimicã de limitare a stresului și de încetinire a deteriorãrii celulelor ADN din creier, care conduc la apariţia bolilor și a îmbãtrânirii.
Un studiu din 2018 realizat la Universitatea de Medicinã din Rochester a descoperit cã un consum scãzut de alcool, așa cum este cel din vin, poate determina scãderea inflamaţiei din creier și ajutã la eliminarea toxinelor responsabile de bolile grave ale creierului. Cercetãrile de la Institutul de Medicinã John Hopkins aratã cã vinul roșu reprezintã un scut al creierului împotriva daunelor cauzate de apariţia unui accident vascular cerebral.
Desigur vinul consumat cu moderaţie poate oferi aceste beneficii, iar Clinica Mayo definește moderaţia ca fiind un consum de un pahar de 350 ml pe zi pentru femeile de toate vârstele și 2 pahare de 350 ml pe zi pentru bãrbaţii de pânã la 65 de ani.
În timp ce un consum moderat de vin roșu pot ajuta la relaxarea minţii dupã o zi aglomeratã, noile cercetãri aratã cã acesta poate ajuta și la curãţarea minţii. Astfel, este impiedicatã inflamaţia, iar creierul este ajutat sã elimine toxinele, inclusiv cele asociate cu boala Azheimer.
Dr. Maiken Nedergaard, Co-director al Centrului de Neuromedicina translaţionalã de la Universitatea de Medicinã din Rochester a arãtat cã aportul prelungit de cantitãti excesive de etanol are efecte adverse asupra sistemului nervos central, în același studiu aratându-se și faptul cã dozele mici de alcool sunt potenţial benefice pentru sãnãtatea creierului, prin îmbunãtãţirea capacitãţii acestuia de a elimina toxinele.
Așa cum aratã și studiile, sunt mulţi oameni care considerã vinul un drog, o substanţã care altereazã mintea umanã, dar și mulţi alţii care îl considerã un element nutritiv, printr-un consum moderat, dacã privim lucrurile din altã perspectivã.
Bibliografie:
Mircea Leonte – Vinul- aliment, tonic, medicament- Editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2000
https://www.brainhq.com/brain-resources/brain-healthy-foods-nutrition/brain-alcohol